Povestiri din copilărie © VIOREL ILIȘOI

60,00 lei

570 pag., broșată, copertă cu manșete
Editura GRI, 2026

În Povestiri din copilărie Viorel Ilișoi reface cu umor și sensibilitate lumea fabuloasă a satului natal  și atmosfera orfelinatelor din anii comunismului. Cele 31 de povestiri sunt episoadele unei inițieri dure, în care copilul descoperă cruzimea și bunătatea oamenilor, frica, foamea, prietenia, moartea, iubirile esențiale și puterea salvatoare a cărților.  În paginile volumului trăiesc părinți care își iubesc copiii mai mult decât le pot arăta, țărani hâtri, educatori brutali, prieteni, profesori, copii siliți să o ia înaintea vârstei lor. O lume întreagă văzută prin ochii unui copil. Întâmplările – trăite, nu scornite – sunt când năprasnic de comice, când greu de citit fără un nod în gât. Uneori, amândouă deodată.
Piesa centrală, Evadarea, care adună toate temele cărții, este o parabolă a confruntării dintre inocența copilului și absurditatea sistemului. O lecție despre nevoia de  libertate, de prietenie, iubire. Cu umor și cu sensibilitate, Viorel Ilișoi pune în mâna cititorului o carte cutremurătoare.

Disponibil pentru Comandă în Așteptare

N. 13.02.1968, Rânghilești (Botoșani).
Poet, prozator, jurnalist, scenarist, editor, influencer.
Debutează la 17 ani cu poezii în revista Luceafărul. Mai publică versuri în Familia, Ateneu, SLAST,  Caiete botoșănene, Convorbiri literare, Argeș, Cronica, Hyperion, Timpul, Vatra etc. Numeroase premii la festivalurile literare din țară.
Debutează în presă în 1990 și publică doar interviuri și reportaje în Atitudinea, Timpul, Național, Cotidianul, Jurnalul național, Viața liberă și PressOne. Recunoscut ca un „maestru al reportajului literar românesc”, premiat, publicat și în presa străină. Invitat frecvent la radio și televiziune.
Înființează și conduce Editura GRI (2013).
Cetățean de onoare al comunei Albești (2024).

Fotografie de la panoul de onoare al casei de copii Trușești, din clasa a șasea. Bibliotecara Violeta Ailenei a găsit-o printre hârtiile de la secretariat și a păstrat-o, mi-a trimis-o după mulți ani, când m-a găsit pe Internet. Foto: Alfons Sava

Cartea asta era să mă omoare. Am scris și am rescris toată vara, nebunește, câte 16-20 de ore pe zi, până am ajuns la spital. Am pus în paginile ei, vreo 600, cam tot ce nu am putut uita din copilărie. Am lăsat deoparte ce nu a meritat povestit, întâmplările în care nu am găsit un miez, un sens, importante doar pentru mine. Am păstrat 31 de povestiri intense despre sat, părinți, sărăcie, orfelinat, foame, prietenie, cărți, moarte, iubire. Adică despre viață, cu toate ale ei. E o carte despre copii, nu pentru copii.

Am încercat să spun adevărul în două feluri: uneori așa cum îl înțeleg astăzi, alteori așa cum l-a trăit și l-a înțeles copilul atunci – și chiar cu vorbele lui („Tu zici că-s mic și nu înțeleg. Dacă mă vezi că râd sau că plâng, înseamnă că înțeleg”, îi spune el mamei sale). Când am intrat prea mult peste copil, el mi-a dat peste mână: nenea, lasă-mă să zic și eu!

Pentru asta am coborât în subteranele memoriei, acolo unde o viață m-am tot ferit să pătrund, până am dat de magma suferinței. Am smuls din mine adevăruri crunte și le-am expus în toată oroarea lor. Dar am și urcat pe dealurile de acasă, până aproape de cer, m-am lăsat copleșit de emoții și am scris pagini luminoase despre oameni și locuri dragi, despre întâmplări vesele. Am plâns și am râs scriind. Uneori în aceeași pagină.

Cred că este cea mai personală carte a mea. Dar puteți să ignorați că în paginile ei sunt chiar eu și să o luați ca pe mărturia unui copil oarecare dintr-o epocă despre care încă nu s-a spus totul. O mărturie literară, nu un proces-verbal. Povestește, nu consemnează. O literatură pe care inteligența artificială nu cred că o poate produce fiindcă un procesor nu știe cum e să te culci flămând, să-ți lipsească îmbrățișarea mamei sau cum e să aștepți o mângâiere la orfelinat. Dacă, citind-o, veți râde cu lacrimi, iar la alte pagini veți plânge, fără a ști precis de ce, înseamnă că am reușit să vă duc acolo, în sufletul acelui copil și în acea copilărie, așa cum a fost: când chinuită, când atinsă de fericire. Viorel Ilișoi

Informații suplimentare

Greutate600 g
Dimensiuni20 × 13 × 4 cm

Opinii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Povestiri din copilărie © VIOREL ILIȘOI”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ați putea dori, de asemenea…